Ego,

                       Freud presupunea ca oamenii sunt condusi, mai intai de toate, de pulsiuni, o nevoie basica si fundamentala care apare in mod continuu. Oamenii pot amana indeplinirea unei pulsiuni insa nu poate dura pana la nesfarsit caci intensitatea va creste mereu. Dintre toate, cea mai importanta pulsiune este libido'ul (dorinta sexuala) ce cunoaste diverse manifestari in conformitate cu etapele de dezvoltare umana : oral, anal, falic si genital. Faimosul psihoanalist privea psihicul uman precum un proces intretinut de catre energia libido'ului. Doar atunci cand sunt asociate cu libido'ul, obiectele si ideile ajung sa capete semnificatii pentru acea persoana. Exempli gratia, primul obiectiv de interes al libido'ului al unui bebelus il reprezinta sanul mamei.
                      Oamenii incearca sa impiedice anumite si numeroase impulsuri din id sa ajunga si sa'si faca tranzitia catre constient, fie pentru ca ele apar inacceptabile (nu indeplinesc standardele supra'ego'ului), fie pentru ca nu sunt compatibile cu realitatea. In acest scop intra in actiune mecanismul de aparare : sistemul defensiv gaseste o cale de a redirectiona impulsurile id'ului, permitandu'i persoanei sa evite un conflict intern. Totusi daca mecanismele de aparare sunt folosite in mod frecvent si cu prea multa regularitate pot duce la aparitia nevrozelor. Cel mai utilizat mecanism de aparare este "reprimarea". Persoana isi suprima impulsurile nedorite astfel incat acestea sa nu devina constiente. Totusi ele pot oricum sa iasa la suprafata sub forma de indiscretii freudiene sau vise.
                      "Regresia" adesea apare in replica la o experienta frustranta. Individul isi dezvolta un comportament asociat unei etape de dezvoltare mai timpurie. In loc sa isi abordeze problema in mod constient, acea persoana recurge la un comportament de substitutie "imatur". O persoana care apeleaza la "rationalizare" va incerca sa'si justifice comportamentul prin argumente logice (care nu sunt, totusi, adevaratele lor motive).
                      Prin "proiectii" oamenii se autoamagesc atribuind propriile dorinte, vinovatii sau temeri inconstiente, altor persoane. Ca o alternativa, imitarea modului de gandire si comportament al unei alte persoane poate ajuta un individ sa se protejeze impotriva sentimentelor de inferioritate. Cand cineva imita nu doar o trasatura, ci intreaga personalitate a altcuiva, acest proces poarta numele de "identificare".
                      Prin "compensare", persoana incearca sa echilibreze o slabiciune dintr'un anumit domeniu prin satisfacerea exagerata a nevoilor din alt domeniu. Exempli gratia, un barbat cu sentimente de inferioritate datorate staturii sale mici, va incerca sa compenseze acest lucru prin realizari exceptionale in alt domeniu.
                       Mecanismul "substituirii", poate fi observat atunci cand impulsurile sunt directionate catre alte obiecte. Exempli gratia, dupa o cearta cu superiorul sau de la serviciu, un barbat isi poate revarsa furia asupra familiei sale, acasa. Mecanismele de aparare au rolul de a lasa in inconstient evenimentele neplacute, acest lucru permitandu'i individului sa evite confruntarea cu sine insusi.
........................................................................................................