Ape line ce curg prin minte de aur subtire si cantec
de pasare
ce canta iubire cu cioc si din cioc aruncand un fir
de iarba de pe carare.
Tare luminata era de soare de aur ce aur arunca in
umbra uitata intr-o lunca
vestejita si topita de cantec de pasare ce nu mai
mananca.
Ochi de smarald furat din curtea plina cu flori de
primavara
intarziata si obosita de gargarite ce zboara in
zborul cel lin ca prima oara.
A fost brusc ametit de flori de primavara
otravita de vreme
si asteptarea ce arde carbunii ce-au fost odata ochi
de smarald de poeme.
Buzele lunii mintind soarele ce arde cam tare cand norii dispar
de sparg avioane si rasete de copilasi ce-alearga in numar impar.
Apar licariri de lumini de stele ce soptesc cu buzele umede
de ploi si tacerea unui sarut de soare lunar ce piere repede.
Ceasul stricat si pasii sacadati facuti spre iesirea din visul
intunecat
de vorbele calde ale frumosului zambet de iubirii ce doare neincetat.
Privea brutal catre chipul calm si ochii limpezi ai unui
fluture
zburand catre nori ca o pana de vultur prins intr-un cer ce pazeste
prada de pe-un munte.
Si cu ochii plini de lacrimi grele-ti spun ca mi-e
dor...
